joi, 30 octombrie 2008

Restul e placere

Am vazut "Restul e tacere", al lui Nae Caranfil. Un film superb, cu actori, decoruri si costume pe masura. Subiectul nu e unul senzational, insa este unul original: cum s-a realizat primul film romanesc (se intampla pe la 1912, si e despre razboiul de independenta din 1877). Fara sa spun vorbe mari, cred ca este unul dintre cele mai bune filme romanesti. Daca nu cel mai bun. Cel putin din ultimii 20 de ani. Marius Vizante cadreaza perfect cu rolul de june prim pierdut in spatiu, dar cu ambitie nemasurata, iar Ovidiu Niculescu isi arata clasa in rolul de mecena ghidat de interese ascunse.

vineri, 24 octombrie 2008

Amintire din copilarie cu sedinta de ura

Imi amintesc uneori de micile sedinte de ura la care participam involuntar in scoala primara, la inceputul anilor '80. Se intampla asa: atunci cand unul dintre noi facea vreo prostie, invatatorul indemna restul clasei sa rada de el. Formula magica era "Radeti de el, copii!", iar replica era un hahait general - "haaaaaaa!", alcatuit din vreo 30 de voci partial complice. Cred ca prima oara am ris si eu cu turma, desi nu ma incanta prea mult ipostaza. La urmatoarele pedepse mi-am suprimat hahaielile, si doar am lasat buzele sa dea impresia ca participa la ura generala. Deja mi se parea hidos ce se intampla. Nu ca as fi fost vreun Che Guevara precoce. Dimpotriva. Eram un elev supus, dar prea putin paracios ca sa ies in evidenta, cum o faceau altii. Si nici coronita n-am avut. Cu toate astea, ii port respect invatatorului, in ciuda acelor momente, care se intamplau cam prin 1984, ca-n romanul lui Orwell. Pana la urma, lui ii datorez faptul ca am putut scrie asta aici. Altfel, nu mi-ar fi iesit decat niste hahaieli din bastonase.

joi, 23 octombrie 2008

Despre RATB. Nimic nou

In urma cu cativa ani, in statiile tramvaiului 41 au fost instalate niste tabele electronice care aveau menirea sa ofere calatoriilor diverse informatii, inclusiv despre intervalul de succedare (care deja e o himera: tramvaiele vin cand termina vatmanii de citit Libertatea). Numai ca respectivele tabele n-au functionat prea mult. Se pot numara pe degete cele cu ledurile aprinse ici si colo. Si oricum nu intelegi ce scrie nici pe-astea. In calitate de calator constiincios, cu abonamentul platit la zi, cred ca nu are rost sa intreb cu ce bani au fost instalate respectivele tabelele si pe ce apa s-au dus respectivele sume.

marți, 14 octombrie 2008

Nicolae Vacaroiu presedinte. De Curte

Nicolae Vacaroiu a fost ales presedinte al Curtii de Conturi. E si normal, doar e obsinuit cu conturile, avand in vedere bancile prin care a lucrat. Pe mine ma framanta, insa, altceva: Curtea asta are si mese cu umbrelute? Si ce se intampla iarna, cand da frigul? Unde se consuma conturile, cand afara sunt sub zero grade, iar pe eticheta 40?
Update: Mai m-am gandit, vorba reclamei. La presedinte nou, mergea un nume de institutie nou: Curtea de Cotnari. Parerea mea.

vineri, 10 octombrie 2008

Kempes a ales clasa muncitoare din Australia

Cand mai ascult Cargo (cel vechi, nu cel nou, care mi se pare prea comercial), ma intreb ce mai face Kempes (Ovidiu Ioncu), fostul vocalist. Rasfoind internetul, am dat peste o discutie (sa-i zicem interviu?) pe care a avut-o pe skype cu un blogger. Kempes o duce bine in Australia, desi munceste din greu, in constructii. Inainte sa citesc interviul, am fost tentat sa-l blamez ca a dat microfonul pe mistrie. Dupa ce am parcurs textul, mi-am dat seama ca a fost indreptatit sa mearga pe calea asta. Daca trag cu urechea la ce canta Cargo azi, regret ca nu mai e Kempes in trupa. In schimb, daca trag cu ochiul la argumentele lui, regretele dispar. Cargo ar fi luat-o pe aceeasi panta comerciala si cu el. Desi ma indoiesc ca ar mai fi facut multi diezi in trupa. Nu-l vedeam cantand piese precum asta.

Cititul, o vorba de dansii inventata

Ma pregateam sa cobor din tramvai, ieri. Doua pustoaice, in dreptul usii. Genul semi-emo. Una cu o revista glossy in mana si geanta pe umar, celalata doar cu geanta. Asta ca sa le deosebim. Cea cu glossy zice, afectata, cu un aer de Patapievici tocmai iesit de la Zara: "Fato, parca ai fi din-aia care citeste...". N-am inteles de ce, n-am prins inceputul discutiei. Cealalta tace. Si tace. Si coboara. Amandoua. In stanga statiei e o mica biblioteca publica. Pe bune! In dreapta, mall-ul. Dintr-un sadism intelectual, n-am vrut sa vad incotro s-au indreptat cele doua.

joi, 9 octombrie 2008

Becali se blogalizeaza

Gigi Becali si-a facut blog. De fapt, "glob", cum a a zis la un post tv, fiindu-i destul de greu sa pronunte blog. De scris, i-l scriu altii. Se vede de la o posta ca stilul nu e zdrenturos. De fapt, el nici nu stia ca are "glob". Cand a aflat de el, probabil ca i s-a parut o idee buna. Doar "globalizarea" e la moda azi. Mai ales daca esti in politica. Becali n-are inca nicio reactie. Nu stie daca e bine sau e rau, daca avem de-a face cu unealta "diavolului". Probabil ca acum se gandeste cum sa-l sfinteasca, pentru orice eventualiate.

Sa nationalizam Parlamentul!

Parlamentarii (PC si PSD) au votat ieri o lege prin care fostii proprietari nu-si mai pot primi inapoi imobilele cumparate de actualii chiriasi. In ultima perioada, parlamentarii dovedesc un zel si o pofta de munca (si de votat) care uimesc. Asta ar fi un lucru bun. Partea proasta e ca totul se face clientelar, fiecare lege luand nu numai chipul celui care o initiaza, ci si pe cel al persoanei care beneficiaza de lege. Parlamentarii nu mai fac legi pentru oamenii, ci legi pentru om. Pe principiul: esti om cu mine, sunt parlamentar cu tine...Sa nationalizati bine!